La data de 29 noiembrie 2021, proiectul finanțat de UE „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de Asociere (AA) și îmbunătățirea procesului de aproximare legală”, reprezentat de liderul de echipă Primož Vehar, a participat la un eveniment online organizat de Freedom House, dedicat prezentării concluziilor unui raport special pe tema accesului la informație „Indicele accesului la informație: Măsurarea transparenței instituțiilor publice din Moldova”, care a evaluat aspectele juridice existente și alte aspecte care pot îmbunătăți semnificativ accesul la informațiile de interes public.

Evenimentul, la care au participat o serie de experți din UE și SUA, a fost un prilej pentru reprezentanții societății civile, mass-media, comunitatea internațională și autoritățile publice să se întâlnească și să discute despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova în ceea ce privește accesul la informație, să analizeze recomandările societății civile și să exploreze soluții pentru a îmbunătăți accesul, dar și pentru a oferi informații și a asigura dezvoltarea și implementarea unui cadru de reglementare în conformitate cu angajamentele internaționale.

Raportul principal a fost elaborat de către experții Freedom House și include rezultatele unei analize cuprinzătoare a gradului de transparență a instituțiilor publice din Republica Moldova, care s-a bazat pe o abordare metodologică originală elaborată în scopul acestei analize și a ținut cont de standardele și bunele practici internaționale. Această metodologie combină analiza juridică cu revizuirea practicii, utilizând un eșantion de peste 50 de instituții publice.

Utilizând o metodologie corespunzătoare, bazată pe standarde internaționale și pe cele mai bune practici, experții au evaluat trei piloni principali care constituie un ecosistem de transparență eficient. Ca urmare, Moldova a obținut 46 de puncte în total din 100 la Indicele accesului la informație, așa cum este ilustrat în grafic. Acest lucru demonstrează deficite majore de transparență în toate cele trei domenii de evaluare.

Pe parcursul evenimentului, în cadrul unei mese rotunde, dl Vehar a prezentat concluziile identificate de proiectul UE care sprijină Guvernul Republicii Moldova în implementarea Acordului de Asociere. În cadrul prezentării, care este disponibilă pe YouTube, dl Vehar pe lângă mai multe exemple practice, a evidențiat principalele probleme identificate în cadrul analizei cadrului legislativ al domeniului accesului la informație în Republica Moldova, și anume:

◊ Ineficiența procedurii de acces la informație la cerere;

◊ Garanții slabe de transparență proactivă;

◊ Lipsa de supraveghere – din cauza lipsei unui organ specializat responsabil de această chestiune;

◊ Reutilizarea datelor din sectorul public nu este abordată.

De asemenea, dl Vehar a prezentat audienței potențialele modele de creare a cadrului instituțional pentru supraveghere, făcând referire la patru opțiuni posibile, cum ar fi: menținerea statu-quo-ului – niciun organism specializat; crearea unui organism specializat independent; atribuirea acestei sarcini la instituția Ombudsmanului; sau fuzionarea supravegherii accesului liber la informațiile publice cu Autoritatea pentru protecția datelor cu caracter personal. Fiecare model a fost prezentat din perspectiva asigurării accesului la informații accesibile și transparente pentru părțile interesate, inclusiv pentru mass-media, mai ales în ceea ce privește accesul la informații de interes public.

Totodată, dl Vehar a oferit câteva exemple practice din alte țări care de asemenea încearcă să adere la UE, ceea ce a indicat clar că Moldova nu este singura țară care are nevoie de îmbunătățiri în cadrul legislativ al accesului liber la informație și în implementarea practică a acesteia.

Potrivit atât experților proiectului finanțat de UE, cât și autorilor cercetării Freedom House, problemele existente legate de accesul la informația publică pot fi eliminate progresiv, începând cu adoptarea unei noi legi privind accesul la informația publică, care ar prioritiza transparența proactivă și eficientizarea sistemului de monitorizare și control al modului în care autoritățile publice asigură accesul la informație. Prin urmare, una dintre principalele concluzii a fost că noua lege privind accesul la informațiile publice trebuie să fie elaborată în cadrul unui proces deschis și în strânsă cooperare cu organizațiile societății civile, iar rolul principal în acest proces trebuie să fie jucat de unul dintre ministere, cel mai potrivit fiind Ministerul Justiției. De asemenea, ar trebui să se ia în considerare înființarea unei instituții independente de supraveghere responsabile pentru asigurarea accesului la informații, care va examina plângerile privind refuzul de a furniza informațiile solicitate, având totodată competențe de control, inclusiv dreptul de a impune sancțiuni. În acest sens, echipa de experți a proiectului finanțat de UE va lua legătura cu ministerele corespunzătoare și va conveni asupra următoarelor etape, precum și asupra tipului de asistență care poate fi oferită pentru a îmbunătăți această chestiune de interes public.

O lege potrivită, elaborată de executiv și adoptată de Parlament după o procedură legislativă deschisă și transparentă, este un prim pas important, care trebuie urmat de promovarea culturii transparenței, de aplicarea efectivă a dreptului la informare, de evenimente ample de sensibilizare, precum și de eforturi de formare, astfel încât să fie posibilă o punere în aplicare adecvată. Echipa proiectului UE, în cooperare cu alți parteneri, va oferi în continuare sprijin pentru realizarea de progrese în ceea ce privește accesul liber la mijloacele de informare publică.

Proiectul finanțat de UE „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de Asociere și îmbunătățirea procesului de aproximare legală” are drept scop consolidarea capacităților Guvernului Republicii Moldova și a altor instituții naționale cheie în implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Activitatea proiectului este structurată în 4 componente care contribuie la îmbunătățirea continuă a dialogului politic structurat cu societatea civilă, la îmbunătățirea mecanismelor de elaborare a politicilor pentru bugetarea adecvată a documentelor strategice, la susținerea procesului de aproximare juridică prin oferirea de expertiză tehnică și consolidarea capacităților, precum și la modernizarea sistemelor IT în administrația publică care sprijină punerea în aplicare a Acordului de Asociere. Proiectul este implementat de un consorțiu condus de DAI – Human Dynamics pentru o perioadă de implementare de cinci ani.