Colector solar parabolic ce încălzește apa, electro-termo centrală ce consumă energie regenerabilă, sistem de reciclare a uleiului folosit în alimentație, instalație solară de purificare a apei, microhidrocentrală și turbină eoliană ce generează energie electrică – sunt doar câteva dintre proiectele prezentate de finaliștii Concursului „Surse de energie regenerabilă”, desfășurat în premieră.

Aflat în acest an la prima ediție, concursul a fost organizat de Ministerul Educației în parteneriat cu Proiectul „Energie și Biomasă”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În etapa finală a competiției au intrat 65 de tineri din 32 de școli din toată republica, iar în funcție de punctajul acumula juriul a desemnat 11 proiecte câștigătoare.

Premiul Mare le-a revenit lui Ion Ursu și Ion Mereacre, elevi la Liceul Teoretic din satul Costești, Ialoveni, pentru proiectul unei microhidrocentrale și al unei turbine eoliene ce generează energie electrică. Ei au fost urmați de deținătorii celor două Premii 1: Andrei Lupașco și Dumitru Burlacu de la Liceul „Constantin Stere” din Soroca, pentru proiectul unei electro-termo centrale ce produce energie din surse regenerabile, și de Petronela Ciobanu și Olivia Enache din Nicoreni, raionul Drochia, care și-au propus să producă biodiesel și săpun din ulei prăjit. Fiecare câștigător a primit o diplomă și un premiu bănesc oferit de Ministerul Educației.

Petronela Ciobanu și Olivia Enache sunt membre ale echipei olimpicilor energiei verzi, iar proiectul lor presupune reciclarea uleiului folosit în prepararea bucatelor. „Uleiul prăjit provoacă coroziunea sistemelor de canalizare și nu trebuie aruncat după utilizare. El poate fi transformat în biodiesel, iar din deșeurile uscate rămase poate fi obținut săpun sau decofrant, material folosit în turnarea cofrajelor din construcții”, spun tinerele care, împreună cu profesoara lor, au convins un agent economic din Drochia să lanseze o inițiativă de colectare a uleiului utilizat în raion.

Majoritatea școlilor participante la olimpiadă sunt beneficiare ale Proiectului „Energie și Biomasă”, au instituții publice racordate, din investiții europene, la sisteme de încălzire pe biomasă și studiază în școli cursul de energie regenerabilă. „Tânăra generație ne poate determina, prin propriile convingeri și stil de viață, să consumăm rațional energia și să valorificăm resursele naturale de energie pentru a trăi într-un mediu mai curat. Ne impresionează numărul mare de lucrări, dar mai ales diversitatea soluțiilor inovative și a prototipurilor de echipamente ce produc în regim real energie ecologică”, a spus în cadrul evenimentului Lina Acălugăriței, specialistă în instruire și educare, Proiectul „Energie și Biomasă”.

Ministerul Educației a lansat Concursul național „Surse de energie regenerabilă” pentru a-i motiva pe tinerii ce caută soluții inovative de valorificare a energiei verzi și de protecție a mediului ambiant. Popularitatea de care s-a bucurat competiția se explică și prin faptul că din 2011, în toate comunitățile ce și-au conectat școlile și grădinițele la sisteme de încălzire pe biomasă, în cadrul Proiectului „Energie și Biomasă”, a fost studiat un curs despre energia regenerabilă și eficiența energetică. În 2013, Ministerul Educației a inclus acest curs în lista disciplinelor opționale.

Până în prezent, peste 21.000 de elevi au învățat, în școli și licee, ce este energia regenerabilă și cum poți produce energie de la soare, vânt, apă, biomasă. Potrivit Marianei Goraș, șefă-adjunctă a Direcției învățământ preuniversitar a Ministerului Educației, „elevii, mereu, au demonstrat creativitate în elaborarea, prezentarea și promovarea modelelor de proiecte în domeniul surselor de energie regenerabile”.

Proiectul „Energie și Biomasă”, etapa a doua, are o durată de trei ani (2015-2017), un buget total de 9,41 de milioane de euro, acordați de Uniunea Europeană și este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. El continuă prima etapă a proiectului (2011-2014), cu un buget total de 14,56 de milioane de euro, oferiți de Uniunea Europeană (14 milioane de euro) și PNUD (560.000 de euro). Mai multă informație găsiți pe pagina proiectului și pe pagina de Facebook.