Plăcinta de la Năpădeni, sarmalele pitice de la Lalova sau brânza de capră de la Nord – sunt doar câteva dintre produsele pe care Republica Moldova ar putea să le promoveze ca Indicații Geografice Protejate (IGP), Denumiri de Origine Protejate (DOP) sau Specialități Tradiționale Garantate (STG). Acestea și multe altele au fost identificate de către autorii unui Studiu național de profil, ale cărui rezultate prealabile au fost prezentate la Conferința Inovațională Internațională „Proprietate Intelectuală – Inovații – Calitatea Vieții”, desfășurată în cadrul celei de-a XV-a ediții a Expoziției Internaționale Specializate ,,INFOINVENT”.

Studiul național, realizat în cadrul proiectului „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, finanțat de UE, a identificat 61 de produse și obiecte de meșteșugărit cu potențial de înregistrat sub IGP, DOP și recunoscute ca STG. Printre acestea se numără: Plăcinta rece de Șerpeni, Plăcinta miresei din Crocmaz, Salamul de Domulgeni, Castraveții murați de Colibași, Măceșul de Țaul, Căpșunele de la Sadova, Covorul găgăuz din satul Gaidar și lista poate continua.

„Din păcate, patrimoniul agroalimentar al Republicii Moldova nu este valorificat pe deplin. Însă produsele locale, ce ar putea fi promovate sub IGP, DOP sau STG, au potențialul de a crea o valoare adăugată înaltă în sectorul agroalimentar național și de a spori capacitățile de producere și de export pe piețele externe” , consideră Anatolie Fală, autorul studiului. Pentru a fi înregistrat sub simbolul IGP, produsul trebuie să respecte următoarele reguli: să fie originar dintr-o regiune sau localitate; să posede o calitate specifică, reputație și alte caracteristici ce pot fi atribuite unei origini geografice și producerea lui să se desfășoare în aria geografică delimitată.

De asemenea, în cadrul Expoziției „INFOINVENT”, experții internaționali ai proiectului și-au împărtășit experiența în domeniul proprietății intelectuale, a inovațiilor și industriilor creative. Astfel, Yuriy Kapitsa a vorbit publicului despre dezvoltarea inovațiilor în noile state membre ale UE din Europa Centrală și de Est, dar și despre politicile statelor membre pentru activitățile de cercetare și inovare. Maximilian Foedinger a prezentat situația în domeniul inovației, menționând rolul acesteia pentru dezvoltarea durabilă a unei economii. „Cunoașterea este materia primă a secolului 21, iar țările sunt încurajate să investească în această resursă”, a accentuat el. Iar Arnold Vahrenwald a pus în evidență rolul politicilor de stat în promovarea industriilor inovative. În plus, el a participat la follow-up-ul ,,Industrii creative: de la idee la business”, unde a vorbit despre industriile creative din UE.

Printre alte activități desfășurate de echipa proiectului pe final de 2017 se numără revizuirea sistemului de implementare a drepturilor de proprietate intelectuală prin mecanisme penale în Republica Moldova. Expertul internațional David Lowe, de la Oficiul Proprietății Intelectuale din Marea Britanie, a examinat cadrul legal în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală penală din țara noastră, structura și competențele autorităților publice implicate și consolidarea capacităților celor antrenați în sistemul de implementare a drepturilor de proprietate intelectuală prin mecanisme penale. Ulterior, în colaborare cu Inspectoratul General de Poliției, Procuratura Generală, AGEPI și avocații din industria privată, David Lowe va elabora un plan de acțiune și va formula recomandări pentru îmbunătățirea acestui sistem. Analiza situației în domeniu este extrem de importantă în contextul angajamentului luat de Republica Moldova, odată cu semnarea Acordului de Asociere la UE, de a crea un cadru legal funcțional similar cu acquis-ul comunitar.

Proiectul de asistență tehnică „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, finanțat de UE, a fost lansat în luna noiembrie 2016, pentru o perioada de doi ani. Principala beneficiară a proiectului este Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar unul dintre obiectivele-cheie ale acestuia este îmbunătățirea sistemului de indicații geografice în Republica Moldova.