Republica Moldova va transpune acquisul comunitar în domeniul Gazelor F sau hidrofluorocarburilor (HFC), printr-o lege care le va retrage treptat din uzul comercial. Aceste gaze sunt folosite ca agenţi frigorifici la refrigerare şi condiţionare a aerului, inclusiv în transportul rutier şi au un potenţial de încălzire globală de peste 14 000 de ori mai mare decât CO2, iar utilizarea acestor înregistrează cea mai rapidă creştere din ultimii ani, în Moldova fiind importate anual între 90 şi 180 de tone de gaze-F.

Limitarea utilizării gazelor-F şi trecerea la freoni alternativi de generaţie nouă, inclusiv cei naturali, este prevăzută în Amendamentul de la Kigali (2016) la Protocolul de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon. Agenţia Europeană de Mediu estimează că implementarea acestui amendament ar putea reduce temperatura globală cu până la 0,5°C către sfârşitul secolului, astfel contribuind la atingerea obiectivului Acordului de la Paris de a menţine creşterea temperaturii sub 2°C.

Elaborarea noii legi şi a analizei impactului de reglementare are loc cu sprijinul Proiectului EU4Climate, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD. Procesul implică elaborarea legislaţiei şi desemnarea autorităţii competente de reglementare şi monitorizare, stabilirea sau adaptarea cerinţelor de formare şi certificare naţionale pentru personalul şi societăţile relevante, stabilirea sistemului de autorizare a importului de gaze-F, stabilirea sistemului de raportare în vederea obţinerii de date privind emisiile în sectoarele relevante, crearea unui sistem de asigurare a punerii în aplicare, inclusiv amenzi.

Unele ţări au introdus însă propriile restricţii încă înaintea Amendamentului de la Kigali, considerând că dacă utilizarea gazelor-F nu va fi strict reglementată, acestea vor genera ameninţări serioase climei. În special, Uniunea Europeană a fost printre primii care a introdus restricţii în utilizarea HFC prin Regulamentul (CE) Nr. 842/2006 şi Regulamentul (EU) Nr. 517 din 2014.

Dacă la nivel internaţional, procesul de suprimare a utilizării hidrofluorocarburilor deja a început în 2019 pentru ţările dezvoltate, atunci ţările în curs de dezvoltare, cum e Moldova, urmează să-l implementeze începând cu anul 2029. Astfel, în anii 2020-2022 urmează a fi estimat şi stabilit nivelul de bază de producţie şi consum al hidrofluorcarburilor. Între anii 2024 şi 2028 nivelul consumului intern de gaze-F va fi îngheţat, iar în următoarea perioadă ţara urmează să întreprindă activităţi pentru suprimarea eşalonată a acestor substanţe, conform calendarului stabilit în Amendamentul de la Kigali, şi anume:

  • 2029-2034 (etapa I) – reducerea consumului cu 10%;
  • 2035-2039 (etapa II) – reducerea consumului cu 30%;
  • 2040-2044 (etapa III) – reducerea consumului cu 50%;
  • 2045 şi ulterior (etapa IV) – reducerea consumului cu 80% (de la nivelul de bază).

Drept alternative pentru HFC, la nivel mondial deja sunt utilizate hidrofluorolefinele (HFO), agenţi frigorifici de generaţia a IV-a. Potenţialul de încălzire globală a acestora este mic, astfel reducând impactul asupra mediului şi oferind o eficienţă energetică substanţială. Tranziţia de la agenţii frigorifici sintetici la cei naturali va domina în viitor evoluţia pieţei echipamentelor frigorifice şi de condiţionare a aerului.

Pentru a se conforma noilor cerinţe impuse de comunitatea internaţională, agenţii economici din Moldova deja au început să instaleze sisteme de refrigerare de ultimă generaţie, care funcţionează pe bază de agenţi naturali mai puţin poluanţi, în special pe bază de CO2. Noile tehnologii, pe lângă faptul ca sunt mai prietenoase mediului, sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie. Totodată, echipamentele frigorifice şi de condiţionare a aerului deja existente şi exploatate, care funcţionează pe bază de HFC pot fi ajustate, în mare parte, la utilizarea freonilor alternativi de generaţie nouă, inclusiv la cei naturali (hidrocarburi: propan, izobutan, izopentan, H2O, amoniac, aer, heliu şi CO2).

Iniţiativa EU4Climate este finanţată de Uniunea Europeană şi implementată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Aceasta sprijină ţările în punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice şi îmbunătăţirea politicilor şi legislaţiei privind schimbările climatice. Ambiţia sa este de a limita efectele schimbării climei şi de a face cetăţenii mai rezistenţi la ele. Acesta va ajuta ţările din Parteneriatul Estic să integreze obiectivele privind emisiile reduse şi rezistenţa la climă în politicile şi planurile de dezvoltare, pentru a îmbunătăţi şi consolida politicile climatice şi alinierea legislativă.

Mai multe informaţii: https://www.md.undp.org/content/moldova/en/home/presscenter/articles/2020/republicamoldova- va-interzice-treptat-o-serie-degaze-fluorurat.html